Dan Stanca (n. 1955, Bucuresti) este prozator, eseist si ziarist. A absolvit în 1978 sectia engleza-româna, Facultatea de Litere a  Universitatii Bucuresti. Doctorat abandonat din comoditate.
Dupa un debut tardiv cu volumul Vântul sau tipatul altuia (1992), au urmat alte douazeci de romane. Printre titlurile care l-au consacrat: Apocalips amânat (1997), Ritualul noptii (1998), Morminte stravezii (1999), Pasarea orbilor (2001), Drumul spre piatra (2002), Mila frunzelor (2003), Mut (2006), Cei calzi si cei reci (2008), Mutilare (2010), A doua zi dupa moarte (2011), Craii si mortii (2012), Ghetsimani ‘51 (2015). Scrierile lui au fost premiate de Uniunea Scriitorilor din România (în anii 1998, 2003, 2016), precum si de Asociatia Scriitorilor din Bucuresti (în 2001 si 2009).
A lucrat ca jurnalist cultural multi ani la cotidianul România libera (pâna în 2008). În prezent, se afla în redactia revistei Luceafarul de dimineata.
Bucuresti. Proza 
Florin Toma (n. 1953) este prozator, publicist, cronicar de arta. Absolvent al Facultatii de Litere (1979), Universitatea Bucuresti.
În 1978, a debutat în revista România literara; în 1986, debut editorial la Cartea Româneasca cu volumul de nuvele Peisaj cu fluturi noaptea. Coautor, alaturi de acad. Dan Grigorescu, al editiei Petru Comarnescu - Kalokagathon (Eminescu, 1985) si, împreuna cu Lucian Vasilescu, al volumului de interviuri O mie noua sute nouazeci si doi - Sisteme de supravietuire (Editura MediaPrint, 1992).
Publica la Cartea Româneasca romanele Mostenirea Familiei Bildungs-roman (2005) si Orasul jumatatilor de înger (2010).
Nuvelele Ca la vecinul bine temperat aparute la Editura Brumar au fost nominalizate la Premiul de proza al Uniunii Scriitorilor pe anul 2013. În 2016, i-a aparut volumul de eseuri Tablouri vazute dintr-o parte (Editura Ad Libri).
Este redactor al revistei Viata Româneasca din 2010.
florin  TOMA
Prozator, poet, eseist nascut în 1950, la Sahateni, judetul Buzau. Absolvent al Facultatii de Litere, sectia româno-franceza (Bucuresti, 1972).
În 1968, debuteaza în presa (suplimentul literar al Vietii Buzaului).
Debut colectiv în antologia de proza scurta Desant 83 (Cartea Româneasca, 1983). Publica apoi poezie, la aceeasi editura, TEXTEIOVA si 1971. Ordinea în care el plânge (1992, respectiv 1997); urmeaza 1973.
Sintaxa libertatii de a spune
si Calare pe muscatura în 1998. Dar si,
la Paralela 45, romanul De câti oameni e nevoie pentru sfârsitul lumii (1999), eseul Actiunea textuala. Bunul simt vizionar (2000). Sau, între altele,
Excursia în plina desfasurare, Documentarea unei neîntelegeri
Charmides, 2010 si, respectiv, 2012).

Este considerat „unul dintre liderii informali ai contraculturii anilor ’70, ramas în underground chiar si atunci când colegii sai
au iesit în anii ‘80 « la lumina »“ (Caius Dobrescu)
.

Prozatorul Serban Tomsa (1956) s-a nascut la Sârbeni, în judetul Teleorman. A absolvit Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti în 1981 si, începând de atunci, lucreaza ca profesor de limba si literatura româna.
A publicat romanele Biblioteca lui Noe (2003), Maimute în haremul noptii (2006), Ghetarul (Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 2009) si Calugarul Negru (2013). Alte volume: Limba si literatura româna pentru elevii de gimnaziu (în colaborare, 2005) si G. Topîrceanu, Scrieri alese (antologie, 2008).

Serban Tomsa colaboreaza la diverse reviste literare
cu proza, poezie, eseu si cronica literara, dar este o prezenta plina de discretie în spatiul literar românesc. Membru al Filialei Bucuresti Proza a Uniunii Scriitorilor.
sERBAN  TOMsA
Varujan Vosganian (1958) s-a nascut la Craiova, într-o familie de etnie armeana. Este poet si prozator. A absolvit Academia de Studii Economice din Bucuresti (1982) si Facultatea de Matematica a Universitatii Bucuresti (1991). Parlamentar dupa 1989, ministru. Presedintele Uniunii Armenilor din România (din 1990), prim-vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor din România (din 2005).
Debut editorial cu poezie si cu proza în 1994. Între volumele de proza: Statuia Comandorului (1994, Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti), Cartea soaptelor (2009, Premiul Cartea anului acordat de revista România literara, Premiul Academiei Române), Jocul celor o suta de frunze si alte povestiri (2013). 

Romanul Cartea soaptelor (revista noastra a prezentat în numarul anterior un fragment în engleza) este tradus în douazeci de limbi si a fost încununat de curând, pe 15 octombrie 2016, cu Premiul literar al Europei centrale Angelus.
varujan  vosganian
Dan  Stanca
Revista PROZA 21, nr. 2, sumar
PROZA  21
R   e   v   i   s   t   a       L   I   T   E   R   a   r   a
s   i       d   e       a   r   t   e       v   i   z   u   a   l   e
2 / 2016
#  2
româna

français

english

español
home
retur
evenimente
Links
#  1
gHEORGHE  iOVA
Aurel  maria  baros 
Prozatori de astazi.                Mutantii 2
prezinta
AMB. Prozator.
Presedintele Filialei Bucuresti Proza
a Uniunii Scriitorilor din România.
S-a nascut în 1945, la Lugoj. A urmat cursuri de istorie-filosofie la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj (1968). La Arad, profesor, director de scoala; apoi profesor universitar (din 2002) si decan al Facultatii de Stiinte Umaniste si Sociale.
Consilier, Ambasada României din Bonn, Germania (1992-1993). 

Debut în revista Familia (Oradea, 1969). În 1972, romanul Martorul (Facla). A semnat apoi peste 30 de volume. Din 1988 începe un proiect romanesc amplu - Cei o suta, încheiat în 2013, dupa 11 volume si mai bine de patru mii de pagini; numeroase premii, printre care cele ale USR - Cei o suta. Oul de aur (1998) si Cei O Suta. Agnus Dei (2013) sau cel al Academiei Române - Cei o suta. Culoarul templier (2010). Asociatia Scriitorilor Arad i-a acordat Premiul de excelenta pentru întreaga activitate literara (2003) iar Federatia Comunitatilor Evreiesti din România, Premiul Mihail Sebastian  (2005-2006). Traduceri în engleza, germana, sârba, maghiara.
Gheorghe  Schwartz
ARAD
Prozator. 1953, Vaslui. Institutul de Petrol si Gaze (1976). Inginer petrolist; apoi, la Bacau, profesor de liceu, director al centrului de librarii, jurnalist si redactor-sef al unor gazete locale, directorul teatrului de animatie, angajat Petrom (pâna în 2006); în prezent, director al Directiei Judetene pentru Cultura.
Debut cu volumul Amintiri din provincie (1983, Premiul Asociatiei Scriitorilor Iasi). Urmeaza, între altele, volumele distinse cu acelasi premiu Erou fara voie (1994) si Povestea Marelui Brigand (2000). Apoi, romane distinse cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România si, totodata, cu alte premii: Simion liftnicul. Roman cu îngeri si moldoveni (2001; Premiul Magnesia Litera, Praga, 2007), Christina Domestica si Vînatorii de suflete (2006; Premiul Academiei Române).
În 2015, romanul Celalalt Simion.

Tradus în Franta, Spania, Italia, Cehia, Croatia, Ungaria si Bulgaria.
Bump  Mapping
Petru  Cimpoesu
BACAU
Ovidiu  dunareanu
CONSTANTA

Ovidiu Dunareanu (pseudonim literar, Ovidiu Petcu, 1950, Arad) îsi petrece copilaria si adolescenta pe malul Dunarii, la Ostrov (Constanta). Facultatea de Filologie, Bucuresti (1970). Bibliograf principal, Biblioteca din Constanta (1970-1990); redactor, apoi redactor sef al revistei Tomis (1990-2003); fondator si redactor sef al revistei Ex Ponto; director al editurii Ex Ponto (din 2012).
Debuteaza în revista Luceafarul (povestiri, 1970). Debut editorial cu antologia Preludii epice (Editura Eminescu, 1990). Cincisprezece carti de proza, publicistica literara si memorialistica, între care Convorbiri pontice (1998), Corabia de fildes (2000), Întâmplari din anul sarpelui (2003), Vitralii (2006), Cu bucuria în suflet (2008), Oglinzile memoriei (2013), Lumina îndepartata a fluviului (2016).
Distins cu premii ale Filialei Dobrogea a USR sau ale unor reviste literare si saloane de carte pentru activitatea literara, publicistica si culturala. Tradus în Germania si Bulgaria.

horIA  GÂRBEA  
AUTOPLASTIE. horIA  GÂRBEA  
                                                                                            în viziunea lui
1956, Radauti. Dramaturg, prozator, poet. Studii de filosofie la Bucuresti. Debut cu poezie în revista Luceafarul (1972); primul volum de versuri, La noapte va ninge, Editura Albatros, 1980. Paraseste România în 1987 si cere azil politic în Franta. Lucreaza din 1990 la Radio France Internationale, sectia româna.

Treizeci de piese de teatru publicate si puse în scena în treizeci de tari. Premiul european al Societatii autorilor si compozitorilor dramatici (Franta, 2009) si Premiul Coup du cœur al presei (Avignon, 2008 si 2009). Este dramaturgul cel mai jucat în România, fiind premiat de Uniunea Scriitorilor si de Academia Româna.
Matei Visniec a semnat mai multe volume de poezie, dar si sase romane scrise în limba româna. Premiul Jean Monnet pentru literatura europeana (Franta, 2016). În România, Premiul Augustin Fratila pentru romanul anului în 2014. Scriitorul lunii, în aprilie 2016
.
mATEI  VIsNIEC
FRANTA
Fernando Vallejo, nascut la Medellin în 1942, într-o familie columbiana asezata, s-a autoexilat în Mexic, asemenea lui Gabriel García Márquez, si a devenit cetatean mexican în 2007; însa a continuat sa urmareasca si sa critice ceea ce se întâmpla în Columbia.
A publicat peste cincisprezece volume, opera lui fiind considerata anticonformista, provocatoare si polemica. Printre alte distinctii literare, a primit în 2011 Premiul FIL pentru Literatura în limbi romanice la Târgul de carte de la Guadalajara, Mexic (150.000 de dolari, probabil cel mai important premiu literar din lumea hispano-americana dupa Premiul Cervantes).
În 2012, cititorii revistei Foreign Policy l-au ales între primii zece intelectuali influenti din tarile ibero-americane. Doua dintre romanele sale - El desbarrancadero si La Virgen de los sicarios (Sfânta fecioara a ucigasilor platiti) - figureaza printre primele 15 romane într-un clasament din 2007 referitor la proza de limba spaniola din ultimii 25 de ani. Este tradus în engleza, franceza, germana si româna.
Romanul El desbarrancadero (din care face parte si fragmentul publicat de revista noastra, titlu care în traducere ar însemna Abisul), volum distins cu Premiul Rómulo Gallegos în 2003, va fi publicat în curând de Editura Curtea Veche sub titlul Si vom merge toti în infern.
Fernando  Vallejo
MEXIC
Nicolae Spataru (1961, comuna Horbova din tinutul Herta, Cernauti)
este autorul mai multor volume de poezie, printre care
Întoarcerea zeilor (1992), Ion si alte revolutii (1996) la Hyperion,
Noaptea când soclurile îsi recruteaza noile glorii (Junimea, 1998),
Tristetea recita din Rilke (Augusta, 2000), Citirea zidului
(TipoMoldova, 2013), Mici insomnii pentru Europa
(Lumina, 2013). A semnat, de asemenea, volumul
de proza scurta Îngerasul purta fusta mini (Junimea, 2015)
si cartea de publicistica Revolta clonelor (TipoMoldova, 2013).

Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1998, 2013, 2014),
Premiul pentru literatura al Fundatiei Culturale Române (1998),
Premiul pentru proza al Filialei Chisinau a Uniunii Scriitorilor
din România (2016). Textele sale au fost traduse în engleza,
franceza, spaniola, germana, olandeza,ceha, ucraineana, rusa si tatara.
NICOLAE  SPATARU
REPUBLICA MOLDOVA
James Christian Brown. Scotian de origine, lector universitar (Departamentul de engleza, Universitatea Bucuresti). Printre traducerile sale recente, piesa de teatru Mihaela, the Tiger of Our Town: A Mockumentary Play de Gianina Carbunariu (PAJ, 2016) si volumul de prelegeri filosofice The World We Live In de Alexandru Dragomir (Springer, 2017).
traducatori
Marius Mihet 
Critic literar, eseist.
Lector universitar.
G P S
marius  mihet
vizual
Mihai Bogdan Ionescu-Lupeanu (1979, Bucuresti) este avocat.
A debutat în 2015 cu proza scurta, Strigoii lui Sutu, la Editura Junimea
(ca urmare a unui concurs organizat
de editura); în 2016, volumul a fost distins cu Premiul pentru proza al revistei Luceafarul de dimineata si Premiul national pentru proza la Concursul national de creatie literara Vasile Voiculescu, Buzau.
Între altele, autorul a obtinut premii pentru proza si în cadrul Concursului national de literatura Mostenirea Vacarestilor (Târgoviste, 2015), precum si la Festivalul
national de literatura Marin Preda (Alexandria, 2014).
Proza tanara 
M. B. IONESCU - LUPEANU
Adrian Alui Gheorghe,
Luna Zadar, Cartea Româneasca,
Bucuresti, 2016
Emil Lungeanu
Critic literar, eseist,
prozator, dramaturg
Timotei Aioanei, Aduceri aminte despre
oameni si locuri din tinutul Falticenilor,
Editura Musatinii, 2009
Spatiul global
revista literara si de arte vizuale
romana, français, english, espagnol
© 2015 - 2016, AMB

.

Citeste !...
Citeste  / read...
Doina Rusti (1957, Comosteni, Dolj), prozatoare si scenarista. Profesoara universitara.
A debutat în 2004 cu romanul Omuletul rosu; a publicat apoi, între volumele premiate, Zogru (2006, Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti), Fantoma din moara (2008, Premiul Uniunii Scriitorilor din România), Lizoanca la 11 ani (2009, Premiul Academiei Române). Dar si Camasa în carouri si alte 10 întâmplari din Bucuresti (2010), Patru barbati plus Aurelius (2011), Mamica la doua albastrele (2013). Cel mai recent roman, Manuscrisul fanariot (2015), a primit Premiul pentru proza al revistei Ateneu si a fost nominalizat de România literara pentru Cartea anului.

Tradusa în peste zece limbi, invitata la numeroase târguri si evenimente internationale.
DOINA  RUsTI
Stefan Dimitriu (1938, Ibanesti, Vaslui) este prozator, editor. A lucrat si la Televiziunea Româna (1967-2007) ca realizator de emisiuni, redactor-sef, director de departament. Documentarul sau consacrat Revolutiei Române, Exercitii de libertate, a fost distins cu Premiul Federatiei Internationale a Arhivelor de Televiziune (Londra, 2001) si cu Nimfa de argint (Monte Carlo, 2002).
Debut editorial cu proza scurta: Drumuri ca-n palma (1971). Urmeaza romanele Trapez (1972), Tineretea lui Bogdan Irava (1987), Turnul nebunilor (1993), Lasa zilei scârba ei (2009) si diferite alte volume: teatru (Steaua pagubosilor), evocari (Dealuri la Prut), reportaje (Tara lui Skanderbeg), jurnal (Pace tie, cititorule) etc.
În 1910, Clubul de Proza Bucuresti îi acorda Premiul de excelenta pentru romanul Lasa zilei scârba ei.
sTEFAn  dimitriu

M i t a    v o s t o k

Mita Vostok a studiat literatura la Conservatorul din Alger, oras în care s-a nascut. Ajunsa la Paris în 1962, si-a continuat studiile la Sorbona, devenind profesoara de literatura moderna. Este totodata licentiata în fotografie la Beaux-arts, Versailles.
De peste zece ani, lucrarile ei îmbina poezia cu imaginea. În 2013, a publicat de altfel doua volume de versuri însotite de fotografiile sale: Les festins de Zuina (Festinurile Zuinei, Editura Le Frisson Esthétique) si Petite suite maghrébine (Mica suita magrebiana, Editura Colonna).
Operele sale fotografice participa, periodic, la diferite expozitii si sunt publicate în antologii literare sau reviste precum Mélusine, revista de studii suprarealiste, si La Traductière, revista de poezie si arta vizuala. Într-o expozitie colectiva deschisa la Galeriile de arta din Versailles în 2015, a prezentat
Mitul Pandorei (o parte dintre lucrari pot fi vazute si în acest numar al revistei noastre; mitul Pandorei este remotivat prin punerea în scena a unor cearceafuri). Iar în 2016, la expozitia monografica din Crotoy, Ecluza, memoria apei, o suita de imagini acompaniate de un poem inedit.
André Cadar
FRANTA

traducator
Emil lungeanu
Transdinamic
Prozatoare, jurnalista, traducatoare nascuta în 1949 la Buftea, Ilfov. Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti, sectia româna-spaniola (1971).
Debut cu proza în revista Luceafarul (1978); volumul de povestiri Surâs interzis publicat în 1982. Au urmat Mersul pe ape (1996), Dosarul „Marin Preda“ (1999), La ce foloseste Parisul? Evocari si dileme din exil (în colaborare cu Mioara Cremene, 2000), Destinul unui disident: Paul Goma (2006).
Este o remarcabila realizatoare de documentare si emisiuni TV. Dar si o importanta traducatoare din limba spaniola: volume de Mario Vargas Llosa, Emmanuel Carballo, J.J. Armas Marcelo, Hector Abad Faciolince, Maria Zambrano sau Fernando Vallejo, între altele.
A fost ambasadoarea României în Columbia (2006-2010).
Mariana Sipos
traducatoare
ALISTRAIR Ian Blith (1970, Anglia) este unul dintre cei mai importanti traducatori de literatura româna în limba engleza. Studii lite-rare la Cambridge (1992), masterat la University of Durham (1996).
A semnat nenumarate traduceri; între altele, pentru: Polirom, seria Contemporary Romanian Prose (din 2006, pâna în 2013); Humanitas, Povestea povestilor/L’Histoire des histoires/The Tale of Tales, Ion Creanga (2006); Institutul Cultural Român, 20 Authors (2007), Writers from a Country Hard to Write (2008); pentru Dalkey Archive Press, Our Circus Presents..., Lucian Dan Teodorovici (2009), Auntie Varvara’s Clients, Ste-lian Tanase (2010), The Encounter, Gabriela Adamesteanu (2016).
A tradus, de asemenea, pentru Plymouth University Press, si filosofie – Six Maladies of the Contemporary Spirit, Constantin Noica (2009) sau critica literara – French Themes, Nicolae Manolescu (2011
).
ALISTAIR Ian Blith
ANGLIA

traducator
Razvan Petrescu (1956, Bucuresti) a profesat opt ani ca medic. În 1990, renunta la medicina si se angajeaza ca redactor la revistele Cuvîntul si Amfiteatru, apoi la editurile Litera, All si Curtea Veche Publishing.
Publica la Cartea Româneasca volumele de proza scurta Gradina de vara (1989), Într-o dupa-amiaza de vineri (1997) si metajurnalul Foxtrot (2008). La editura Curtea Veche Publishing, o carte de interviuri în proza, Variatiuni pe o tema de Vater-Puccini (2013), un volum epistolar, Scrisori catre Mihai (2014), si unul de literatura critica, Ursuletul lui Freud (2015). A scris si doua piese de teatru, Farsa si Primavara la bufet (1994, respectiv, 1995).
Premii literare importante si numeroase. Tradus în Israel, Spania, Anglia, SUA si Franta.
Razvan  petrescu
Miruna Pinta. Master la Universitatea Bucuresti, Facultatea de limbi si literaturi straine. Traducatoare din limba engleza.
André Cadar (6 decembrie 1981, Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud), licentiat în litere la Universitatea Paris-Sorbonne, Paris IV, Franta (2005), unde a obtinut si un master în literatura comparata; diploma de traducator/interpret de franceza si româna. 
A lucrat ca profesor de universitate la Sorbona; în prezent, preda limba franceza într-un liceu din zona pariziana. Traduceri de poezie si proza din literatura româna contemporana aparute în reviste sau în antologii publicate în Franta.
e’nterviu
marius 
    mihet:


Alexandru 
Ecovoiu
Alexandru Ecovoiu (1943, Bucuresti) este autorul mai multor romane: Calatoria (Albatros, 1984), Saludos (EST, 1995 - Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Observator München, reeditare Gramar, Polirom), Statiunea (EST, 1997 - Premiul Academiei Române), Sigma (Cartea Româneasca, 2002 - Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti), Ordinea (Polirom, 2005), Dupa Sodoma (Polirom, 2012 - Premiul Filialei Bucuresti Proza a Uniunii Scriitorilor).
A semnat de asemenea si doua volume de povestiri: Fuga din Eden (Albatros, 1984), Cei trei copii Mozart (Cognitum, 2001).

Scrierile lui au fost publicate de edituri din Spania, Germania, Franta, Serbia, precum si de reviste literare din Columbia, Mexic sau Olanda
Andreea Rasuceanu
. n
Angelo Mitchievici
Angelo Mitchievici
Critic literar, eseist.
Conferentiar universitar
Liviu Lungu,
Înca o istorie de dragoste
sau
arhitectonia unui chip cioplit
,
Corint Books, 2014
Citeste... Lire
Citeste !...
Citeste !...
Citeste !...
Citeste !...
   07 : : edito

   09 : :
Bucuresti. Proza  
                11 : : Dan Stanca
                21 : : Florin Toma
                29 : : Gheorghe Iova
                41 : : Serban Tomsa
                51 : : Varujan Vosganian

   63 : : Prozatori de astazi. Mutantii 2
                                de Aurel Maria Baros

   69 : :
Bump mapping
                71 : : Gheorghe Schwartz / Arad
                83 : : Petru Cimpoesu / Bacau
                93 : : Ovidiu Dunareanu / Constanta

101 : : Autoplastie. Horia Gârbea
         
                      de Horia Gârbea


105 : : Cei care strica jocurile: Mircea Horia Simionescu
                                de Aurel Maria Baros

117 : :
Spatiul Global
             119 : : Matei Visniec / Franta
             131 : : Nicolae Spataru / Republica Moldova

151 : :
Transdinamic
             144 : : Fernando Vallejo / Mariana Sipos
             151 : : English. Doina Rusti / Miruna Pinta, J.C. Brown
             157 : : English. Razvan Petrescu / Alistair Ian Blyth
             163 : : Français. Stefan Dimitriu / André Cadar

169 : : e’Nterviu
                          Alexandru Ecovoiu / Marius Mihet

181 : :
GPS
             181 : : Angelo Mitchievici
             185 : : Emil Lungeanu
             189 : : Marius Mihet

195 : : Proza tânara. Mihai Bogdan Ionescu-Lupeanu 
201 : : Vizual. Mitul Pandorei - Mita Vostok / Franta
foto: Mircea Struteanu
foto: Louis Monier
În curând !
În curând !