Alexandru Ecovoiu (1943, Bucuresti) este autorul mai multor romane: Calatoria (Albatros, 1984), Saludos (EST, 1995 – premiul Uniunii Scriitorilor din România, premiul Observator München, reeditare Gramar, Polirom), Statiunea (EST, 1997 – premiul Academiei Române), Sigma (Cartea Româneasca,  2002 – premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti), Ordinea (Polirom, 2005), Dupa Sodoma (Polirom, 2012 – premiul Filialei Bucuresti Proza a Uniunii Scriitorilor).
A semnat de asemenea si doua volume de povestiri: Fuga din Eden (Albatros, 1984), Cei trei copii Mozart (Cognitum, 2001).

Scrierile lui au fost publicate de edituri din Spania, Germania, Franta, Serbia, precum si de reviste literare din Columbia, Mexic sau Olanda.
Bucuresti. Proza 
Înainte de a se dedica scrisului, Constantin Arcu (1956, Flamânzi, judetul Botosani) a fost avocat si magistrat, a lucrat în învatamântul universitar.
Este, între altele, autorul volumelor Cenusa zilei, Hyperion (Chisinau, 1995), Omul si fiara, Junimea (1996), Noiembrie la Drenthe, Cuvântul nostru (1999, în colaborare), Faima de dincolo de moar-te, Cartea Româneasca (2001 – premiul pentru roman al Filialei Iasi a USR.), Ceremonial de despartire, Paralela 45 (2005), Cocteil în cranii mici, Paralela 45 (2011), Mastile exilului, Cartea Româneasca (2014). Premiul de Excelenta al Filialei Iasi a USR. în 2011.
Redactor sef al revistei Bucovina literara (2010 – 2012), redactor al revistei
Timpul (2009 – februarie 2014).

În prezent, membru al Filialei Bucuresti Proza a Uniunii Scriitorilor din România.
ConSTANTIN  ARCU
Ioan Grosan (1954, Satulung, Maramures), prozator; absolvent al Facultatii de Filologie din Cluj-Napoca; redactor, ca student, al revistei Echinox. Apoi, zece ani, profesor la o scoala din Bucuresti. Dupa 1989, redactor la revistele Contrapunct, Academia Catavencu, Luceafarul de dimineata si publicist-comentator la cotidianul Ziua.

În 1985, volumul de proza scurta Caravana cinematografica (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România); urmeaza Trenul de noapte (1989), Scoala ludica (1990), Planeta mediocrilor (1991, 2002, 2008), O suta de ani de zile la Portile Orientului (1992 – Premiul pentru proza al USR; reeditari 2001, 2007, 2012), Jurnal de bordel (1994), Judetul Vaslui în NATO (2002), Un om din Est (2010), Lumea ca literatura (2015, Premiul Filialei Bucuresti Proza a Uniunii Scriitorilor).
Traduceri în Franta, Germania, Anglia, Polonia, Rusia.
              Citeste !... PDF - parola : proza
Ioan  Grosan

Ion Lazu s-a nascut pe 6 ianuarie 1940 în comuna Ciubârciu din judetul Tighina, Republica Moldova. În 1944, a ajuns în România împreuna cu familia, care s-a refugiat din fata frontului.
A absolvit, în Bucuresti, Facultatea de Geologie-Geografie; geolog-prospector timp de 38 de ani la aceeasi întreprindere.
Debut editorial în 1970 cu povestiri. Este autorul a peste douazeci de volume. Între acestea: proza – Blana de viezure (1979), Ramasagul (1982), Curtea interioara (1983), Capcana de piatra (1987, 2012), Veneticii (2002, 2009), Ruptura (2004, 2012), Salbaticul (2005), Odiseea placilor memoriale (2012), poezie – Muzeul Poetului (1981), Cuvinte lînga zid (1999), Eu scriu la lumina mâinii mele (2012), volume de literatura pentru copii, albume de arta fotografica. O serie de jurnale asteapta în manuscris.
Premiul Opera omnia acordat de Filiala Bucuresti Proza a Uniunii Scriitorilor din România în 2015.
ION LAZU
Nicolae Stan (1953, Crasani, Ialomita) a debutat cu volumul de povestiri Boare de Waterloo (1984). Au urmat romanele Asezarea (1989), Apa neagra (1999) – Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, Premiul Concursului National Nicolae Odobescu, Evelyn (e-book, 2011), Ceata pe Tamisa (Cartea Româneasca, 2013) – Premiul Cartea Anului acordat de Filiala Bucuresti Proza a Uniunii Scriitorilor, Premiul Clubului de Proza al Filialei Bucuresti. În 2011, a publicat eseurile filosofice Nietzsche, ermitul vesel si Incursiune în sfera publica româneasca. Modele europene.

A editat în 1990 revista culturala Provincia iar între anii 1991 si 1995 a initiat si organizat Colocviile Nationale de Literatura desfasurate la Slobozia.
NICOLAE  sTan
Razvan Petrescu (1956, Bucuresti) a profesat opt ani ca medic. În 1990, renunta la medicina si se angajeaza ca redactor la revistele Cuvîntul si Amfiteatru, apoi la editurile Litera, All si Curtea Veche Publishing.
Publica la Cartea Româneasca volumele de proza scurta Gradina de vara (1989), Într-o dupa-amiaza de vineri (1997) si metajurnalul Foxtrot (2008). La editura Curtea Veche Publishing, o carte de interviuri în proza, Variatiuni pe o tema de Vater-Puccini (2013), un volum epistolar, Scrisori catre Mihai (2014), si unul de literatura critica, Ursuletul lui Freud (2015). A scris si doua piese de teatru, Farsa si Primavara la bufet (1994, respectiv, 1995).
Premii literare importante si numeroase. Tradus în Israel, Spania, Anglia, SUA si Franta.
Razvan  petrescu
Stefan Dimitriu (1938, Ibanesti, Vaslui) este prozator, editor. A lucrat si la Televiziunea Româna (1967-2007) ca realizator de emisiuni, redactor-sef, director de departament. Documentarul sau consacrat Revolutiei Române, Exercitii de libertate, a fost distins cu Premiul Federatiei Internationale a Arhivelor de Televiziune (Londra, 2001) si cu Nimfa de argint (Monte Carlo, 2002).
Debut editorial cu proza scurta: Drumuri ca-n palma (1971). Urmeaza romanele Trapez (1972), Tineretea lui Bogdan Irava (1987), Turnul nebunilor (1993), Lasa zilei scârba ei (2009) si diferite alte volume: teatru (Steaua pagubosilor), evocari (Dealuri la Prut), reportaje (Tara lui Skanderbeg), jurnal (Pace tie, cititorule) etc.

În 1910, Clubul de Proza Bucuresti îi acorda Premiul de excelenta pentru romanul Lasa zilei scârba ei.
sTEFAn  dimitriu
Aurel  maria  baros 

Prozatori de astazi.                Mutantii
prezinta
Prozator.
Presedintele Filialei Bucuresti Proza
a Uniunii Scriitorilor din România.
Dora Pavel (1946, Sântandrei, judetul Hunedoara), romanciera, poeta, eseista. Licentiata în litere (1969). A lucrat ca profesoara, bibliotecara, cercetator stiinti­fic la Institutul de lingvistica si istorie literara Sextil Puscariu din Cluj; din 1990, redactor radio la Cluj.
Debut cu poezie în revista Steaua (1972); debut editorial în volumul colectiv Alpha ‘84, editura Dacia. Mai multe volume de poezii, între
1989 si 2000; trei carti de convorbiri cu scriitorii români aparute între 2007 si 2009.
Publica primul roman în 2003 Editura Polirom, Agata murind (Premiul Uniunii Scriitorilor din România; volum tradus în spaniola în 2013). Apoi, la aceeasi editura, alte romane: Cap-tivul (2006), Pudra (2010) si Do Not Cross (2013), fiecare dintre ele fiind distinse cu Premiul Filialei Cluj a USR.
DORA  pavel CLUJ
Prozatorul Liviu Lungu s-a nascut în 1962 la Constanta. Lucreaza ca arheolog la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta; este doctor în istorie (Universitatea Bucuresti).
A debutat editorial cu romanul Un descalecat… (AMB, 1996). Au urmat volumele Întâmplare… (1999), Nikephoros Strede (2000), Marele Falanster (editie bilingva româna-franceza, 2001), Bukure, Lek. Berbecul (2003), Discret, de dragoste… (2005), Asediul Cetatii Licoar (2003, 2014), Facerea dupa chipul pictat (2011), Despre Turnuri si Uitatii Descalecatori (2014), Înca o poveste de dragoste sau arhitectonia unui chip cioplit (Corint, 2015).
Liviu Lungu este si autorul volumului Upailica Truputu,
carte pentru copii bogat ilustrata (AMB, 2004).
Bukure, Lek. Berbecul si Nikephoros Strede au aparut în
traducere în Albania, la Tirana (2008, respectiv, 2013).
Bump  Mapping
LIVIu  Lungu
CONSTANTA
radu  tuculescu
CLUJ

Prozator, dramaturg, traducator, nascut la Târgu Mures (1949). Absolvent al Conservatorului din Cluj-Napoca, sectia vioara. Realizator Radio si TV.
Între volumele publicate: Portocale si cascadori (1978), Gra-dina suspendata (1981), Vânzatorul de aripi (1982), Ora paianjenului (1984), Degetele lui Marsias (1986), Umbra penei de gâsca (1991), Aventuri în anticamera (2001), Povestirile mameibatrîne (2006), Stalin, cu sapa-nainte! (2009), Femeile insomniacului (2012), Mierla neagra (2015). Teatru: Ce dracu se-ntâmpla cu trenul asta? (2004), Bravul nos-tru Micsa (2010). Carti traduse în Austria, Franta, Italia, Cehia, Ser-bia, Ungaria; piese de teatru puse în scena în tara si peste hotare (în franceza, ceha, maghiara, ebraica).
Printre distinctiile literare obtinute, Premiul Filialei Cluj a USR (1984, 1996, 2005, 2009), Premiul „Saeculum“ (1982), Pre-miul „Miscarea literara“ (2012).
Gheorghe  Iova
AUTOPLASTIE. Gheorghe  IOVA
                                                                                            în viziunea lui
Anamaria Beligan (1958, Bucuresti), scriitoare de limba româna si engleza, traducatoare, scenarista si regizoare de film. În 1982, a parasit România, stabilindu-se în Melbourne, Australia. A absol-vit Institutul de arta teatrala si cinematografica din Bucuresti; masterat în lingvistica la Universitatea Monash, Melbourne.
A publicat mai multe romane si nuvele în româna: Înca un minut cu Monica Vitti (Polirom,1998; Limes, 2015), Scrisori catre Monalisa (Polirom, 1999; Limes, 2012), Dragostea e un Trabant (Curtea Veche, 2003), mamabena.com (Curtea Veche, 2005), Winder-mere: dragoste la a doua vedere (Limes, 2009), Un craniu remarcabil (Litera, 2011). Scrierile sale au aparut în diferite publicatii literare românesti (Ramuri, Luceafarul, Orizont, Familia, Apostrof etc.) sau australiene (Quadrant, Picador New Writing, RePublica, University of Queensland Press, Voices etc.).
        
www.beligan.com
Anamaria  beligan
AUSTRALIA
Prozator si poet; s-a nascut la Craiova în 1963. Studii universitare la Brasov (silvicultura). În 1990, se stabileste la Lausanne, în El-vetia, unde lucreza ca sofer de autobuz.
A publicat la Paris, la Editions José Corti, romanele La Symphonie du loup (2007, Premiul Robert Walser pentru debut, Prix culturel vaudois de littérature;
Simfonia lupului, Humanitas, 2008) si Les Couleurs de l’hirondelle (2012, Premiul Federal Elvetian de Literatura, Prix de l’Inaperçu, Prix Littéraire du Web; Culorile rândunicii, Polirom, 2014). Mai multe volume de poezie, începând cu 1992, în româna sau franceza.
Din 2004, este directorul ziarului Le persil (Patrunjelul). Sus-tine diferite ateliere de scriere literara în liceele din Lausanne.
Tradus, de asemenea, în germana si spaniola.
MArius  Daniel  Popescu
ELVETIA
VARUJAN VOSGANIAN (1958) s-a nascut la Craiova, într-o familie de etnie armeana. Este poet si prozator. A absolvit Academia de Studii Economice din Bucuresti (1982) si Facultatea de Matematica a Universitatii Bucuresti (1991).

Parlamentar dupa 1989, ministru. Presedintele Uniunii Armenilor din România (din 1990), prim-vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor din România (din 2005).

Debut editorial cu poezie si cu proza în 1994. Între volumele de proza: Statuia Comandorului (1994, Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti), Cartea soaptelor (2009, Premiul Cartea anului acordat de revista România literara, Premiul Academiei Române), Jocul celor o suta de frunze si alte povestiri (2013). 
Romanul Cartea soaptelor, din care face parte si fragmentul  prezentat în revista noastra, a fost tradus în 10 limbi.
varujan  Vosganian
Transdinamic
Volodymyr Danylenko (1959, Turovet, regiunea Jytomyr, Ucraina), prozator, critic si cercetator literar, editor, om de radio si televiziune, profesor universitar. Autor a peste zece carti de proza, multe traduse în limbile germana, japoneza, poloneza, italiana, slovaca, rusa si bielorusa. Laureat al unor premii literare ucraine-ne importante. A condus mai multe publicatii si a lucrat ca specialist la secretariatul Cabinetului de Ministrii al Ucrainei.
În prezent, este presedintele Organizatiei Kievene a Uniunii Nationale a Scriitorilor din Ucraina.
Volodymyr Danylenko
UCRAINA
Constantin Stoiciu (1939, Iasi), scriitor, scenarist, ziarist. Licenta în filosofie (1967, Bucuresti). Se refugiaza în Grecia în 1981. Ajunge în Canada si fondeaza editura de literatura generala Humanitas pe care o conduce din 1983 pâna în 2007 (438 de ti-tluri în catalog). Este, în acelasi timp, director al revistei Humanitas /Humanitas littéraire (1983-1996). Locuieste la Montreal, Canada.
Debut literar în Luceafarul, 1964. Numeroase volume de proza scrise în româna sau publicate în franceza si traduse ulterior; între acestea: Dimineata (1967), Trufie (1975), Pasarela (1979), Le roman du retour (1992, Romanul reîntoarcerii),  De l’insouciance (1994, Despre farmecul levantin), Le fuyard (2002, Fugarul), La Pâtisserie (2007, Patiseria), Viata e o plimbare cu palaria pe cap (2014).
Printre filmele realizate dupa scenariile sale: Diminetile unui baiat cuminte (Blaier, 1967), Decolarea (Timotei Ursu, 1971), Filip cel bun (Pita, 1975), Ultimele zile ale verii (Stiopul, 1977).
Membru al Uniunii Scriitorilor din 1967.
CONSTANTIN STOICIU
CANADA
ALISTRAIR Ian Blith (1970, Anglia) este unul dintre cei mai importanti traducatori de literatura româna în limba engleza. Studii lite-rare la Cambridge (1992), masterat la University of Durham (1996).
A semnat nenumarate traduceri; între altele, pentru: Polirom, seria Contemporary Romanian Prose (din 2006, pâna în 2013); Humanitas, Povestea povestilor/L’Histoire des histoires/The Tale of Tales, Ion Creanga (2006); Institutul Cultural Român, 20 Authors (2007), Writers from a Country Hard to Write (2008); pentru Dalkey Archive Press, Our Circus Presents..., Lucian Dan Teodorovici (2009), Auntie Varvara’s Clients, Ste-lian Tanase (2010), The Encounter, Gabriela Adamesteanu (2016).
A tradus, de asemenea, pentru Plymouth University Press, si filosofie – Six Maladies of the Contemporary Spirit, Constantin Noica (2009) sau critica literara – French Themes, Nicolae Manolescu (2011
).
ALISTRAIR Ian Blith
ANGLIA

traducator
Mihai Hafia Traista (1965, Sighetul Marmatiei) este un scriitor de expresie româna si ucraineana. Licentiat în filologie si în jurna-lism. A publicat proza în ucraineana si româna, volume de tea-tru, poezie, studii literare. Redactor sef al revistei de literatura Mantaua lui Gogol, redactor al revistei literare a scriitorilor ucrai-neni din România Nas holos. Membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bucuresti Proza si al Uniunii Nationale a Scriitorilor din Ucraina.

Mihai Hafia Traista

traducator
COtele  scriitorilor  favoriti.
                                      UN  NOBEL  FEMININ
Alexandru  Ecovoiu
Toni Morrison, Nadine Gordimer, Nelly Sachs
     Gabriela Mistral, Pearl Buck, Sigrid Undset
                  Grazia Deledda, Selma Lagerlöf
Svetlana Alexievich, Alice Munro, Herta Müller
Doris Lessing, Elfriede Jelinek, Wislawa Szymborska

Revista PROZA 21, nr. 1, sumar
Marius Mihet 
Critic literar, eseist.
Conferentiar universitar.
G P S
marius
mihet
Manfred Szilagyi s-a nascut în 1956 la Bucuresti. Dupa 1990, a locuit la Göttingen, unde s-a stins din viata în 2013. A studiat grafica si designul la Universitatea din Hamburg, Germania.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998; este autorul volumelor de poezie 56 Love song über uns si burlane (1996), 76 love songs împotriva curentului (1998), Incidente incandescente (2002). Versurile lui au aparut si în germana, engleza sau franceza.

A lucrat de-a lungul timpului ca artist plastic si fotograf artistic. Despre seria de fotografii care ilustreaza acest numar al revistei noastre, Copacii lui Manfred (1998), s-au exprimat elogios, între altii, pictorii Ion Atanasiu Delamare, Emilia Persu, Stefan Dan Minea, Marcel Bunea.
vizual

M a n f r e d    s z i l a g y i

Andreea Rasuceanu
. n
Andreea
Rasuceanu
MARINA  pOPESCU
Marina Popescu (1981, Bucuresti) este economista.
Între alte diferite premii,
a ob
tinut si Marele Premiu la Concursul national de literatura Mostenirea Vacarestilor, editia a XLVII-a, Târgoviste, 2015.
Proza tanara 
marina
popescu
Ion Iovan,
      MJC,
Polirom, 2015
Andreea Rasuceanu
Critic literar, eseist.
Filip Florian,
Zilele regelui,
Polirom, reed. 2014
Spatiul global
revista literara si de arte vizuale
romana, français, english, espagnol
© 2016, AMB

.

PROZA  21
R   e   v   i   s   t   a       L   I   T   E   R   a   r   a
s   i       d   e       a   r   t   e       v   i   z   u   a   l   e
1 / decembrie 2015
#  1
româna

français

english

español
home
retur
evenimente
Links
citeste / lire
citeste / read
   07 : : edito

   09 : :
Bucuresti. Proza
             11 : : Alexandru Ecovoiu
             19 : : Constantin Arcu
             29 : : Ioan Grosan
             35 : : Ion Lazu
             45 : : Nicolae Stan
             55 : : Razvan Petrescu
             59 : : Stefan Dimitriu

   69 : : Prozatori de astazi. Mutantii
                   de Aurel Maria Baros

   79 : :
Bump mapping
             81 : : Dora Pavel
             91 : : Liviu Lungu
             99 : : Radu Tuculescu

111 : : Autoplastie. Gheorghe Iova
         
         de Gheorghe Iova


115 : : Cei care strica jocurile
             Innamoramento. Portanta metavectoriala
                   de Aurel Maria Baros

125 : :
Spatiul Global
            127 : : Anamaria Beligan / Australia
            135 : : Constantin Stoiciu / Canada
            143 : : Français. Marius Daniel Popescu / Elvetia

151
: : Transdinamic
            152 : : English. Varujan Vosganian / Alistair Ian Blyth
            159 : : Volodymyr Danylenko / Mihai Hafia Traista

166 : : Cotele scriitorilor favoriti. Un Nobel feminin
                    de Robert Ianovici Pânzaru

179 :
: GPS
            179 : : Marius Mihet
            184 : : Andreea Rasuceanu

189 : : Proza tânara. Marina Popescu
197 : : Vizual. Manfred Szilagyi
Citeste !...
PDF - parola :
proza
Citeste !... PDF - parola : proza
Citeste !... PDF - parola : proza
PDF,
parola:
proza
CITESTE